Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Clujeanul
Anul şi data apariţiei: 10.05.2011
Tematica: mutarea romilor de pe Coastei-Cluj
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Vasile Măgrădean
Titlul articolului: Mai mulţi etnici romi şi reprezentanţi ai unor organizaţii civice au protestat marţi, la şedinţa Consiliului Local
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://clujeanul.gandul.info/ultima-ora/mai-multi-etnici-romi-si-reprezentanti-ai-unor-organizatii-civice-au-protestat-marti-la-sedinta-consiliului-local-8258853


Mai mulţi etnici romi şi reprezentanţi ai unor organizaţii civice au protestat marţi, la şedinţa Consiliului Local

 

Mai mulţi etnici romi şi reprezentanţi ai unor organizaţii civice au protestat, marţi, la şedinţa Consiliului Local FOTO: Primaria Cluj. Mai mulţi etnici romi şi reprezentanţi ai unor organizaţii civice au protestat, marţi, la şedinţa Consiliului Local Cluj-Napoca, faţă de intenţia de a se da în folosinţă gratuită Arhiepiscopiei Clujului un teren de 5.000 de metri pătraţi pe care romii aveau locuinţe şi de unde au fost evacuaţi.
La şedinţa CL Cluj-Napoca, desfăşurată, marţi, în Sala de Sticlă a Primăriei - la care s-a dezbătut un proiect de hotărâre privind darea în folosinţă gratuită Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului a unui teren de 5.000 de metri pătraţi, situat pe strada Coastei din municipiu, în vederea construirii unui complex bisericesc - s-au prezentat aproximativ 15 persoane care aveau afişe cu texte precum "Sunt rom şi vreau să trăiesc în demnitate", "Solidaritate", "Condiţii decente de locuire", "Dialog", "Desegregare", transmite corespondentulMEDIAFAX.
Protestatarii au reclamat faptul că romii fost mutaţi forţat de pe strada Coastei şi obligaţi să locuiască în condiţii improprii, la rampa de gunoi a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât, iar Primăria vrea să dea terenul Arhiepiscopiei Clujului.
"Atenţionăm Primăria asupra gravelor probleme de locuire care ne afectează pe noi, romii evacuaţi de pe strada Coastei în decembrie 2010, la groapa de gunoi a oraşului de la Pata Rât. Suntem peste 250 de persoane care locuim în 40 de camere de câte 18 metri păatraţi, din zece case modulare, şi folosim la comun cele zece băi de câte şase metri pătraţi.

 

Pe pereţii apartamentelor a apărut igrasia, sub linoleumul de plastic s-a adunat apă din sol, iar tavanul prezintă fisuri.  Primăria ne-a mutat pe rampa de gunoi pentru a da terenul bisericii, de parcă nu ar fi avut alte terenuri", a spus Petru Greta, unul dintre protestatari.
El a precizat că are trecută în cartea de identitate adresa de pe strada Coastei, unde locuia de peste 20 de ani.
La rândul său, Vincze Eniko, reprezentant al Grupului de Lucru al Organizaţiilor Civice, a avertizat asupra "consecinţelor sociale dramatice ale constituirii unui ghetou al sărăciei lângă groapa de gunoi a oraşului şi lângă staţia de deşeuri chimice" şi a cerut CL acordarea unui alt teren pentru familiile de romi mutate de pe strada Coastei la Pata Rât.
Ea i-a invitat pe consilierii locali să facă o vizită la Pata Rât, în 10 iunie, alături de mai mulţi oficiali europeni, pentru a vedea în ce condiţii locuiesc romii mutaţi acolo.
Prezent la şedinţă, mitropolitul Clujului, IPS Andrei, a declarat că Mitropolia a cerut terenul de pe strada Coastei deoarece are nevoie de el pentru construirea unor unităţi de învăţământ.  "Cele două şcoli teologice ale noastre funcţionează într-un spaţiu mic.

            Ar fi nevoie de o construcţie pentru Facultatea de Teologie şi alte spaţii de învăţământ şi de cazare, inclusiv o capelă", a spus IPS Andrei. Consilierii locali au aprobat, cu unanimitate de voturi, proiectul de hotărâre privind darea în folosinţă gratuită Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului a terenului de 5.000 de metri pătraţi, situat pe strada Coastei din municipiu, în vederea construirii unui complex bisericesc.


Vasile Măgrădean, corespondenti@mediafax.ro

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.